Avem TEDx la Baia Mare

A trecut ceva vreme de la prima ediție TEDx Baia Mare, însă emoția evenimentului o să dăinuie ceva vreme.

Nu am fost niciodată la un TEDx, însă am vizionat multe filmulețe pe diverse teme, care mai de care mai interesante, în multele subiecte de interes, de-a lungul anilor.

În primul rând sunt niște reguli clare legate de organizarea unui astfel de eveniment, iar Ciprian Borșan a făcut totul ca la carte, împreună cu o echipă absolut fabuloasă de voluntari.

Pe Ciprian și Janina (evident că behind every powerful man there is a strong woman) îi cunosc de la Afaceri la feminin, un eveniment cu și despre femei, la care am participat deja cu drag la 2 ediții.

Bun, iată câteva dintre regulile TEDx (unde x înseamnă un eveniment organizat independent)

• Scop: Evenimentul trebuie să fie creat în spiritul TED: să fie multidisciplinar, axat pe idei care să schimbe atitudini, vieți și apoi, lumea.
• Durată: nu trebuie să depășească 1 zi
• Loc de desfășurare: TED alocă unui singur aplicant un permis (de organizare), iar aplicantul trebuie să locuiască în orașul pentru care aplică și evenimentul trebuie să organizat în acelasi loc pentru care ai primit permisul.
• Număr limit de locuri: Evenimentul se poate desfășura cu până la 100 de participați și poate fi organizat doar de cineva care a mai fost la un eveniment oficial TEDx. (cred că sunt maxim 100 doar la primul, dar vedem la anul)
• Denumire: Titlul evenimentelor se dau după locul în care se desfășoară, oraș, cartier sau o stradă importantă.

Bun, pe toate le-am văzut bifate, (cum altfel la un eveniment organizat de familia Borșan?dooh!)

Am văzut punctualitate, claritate, întâmpinare frumoasă (în dreapta erau insignele persoanelor din prima jumătate a alfabetului, in stânga erau evident, din a doua jumătate a alfabetului) cu zâmbetul pe buze. Pe mine m-a întâmpinat Oana Szepi și mi-a spus clar că ușile se închid între pauze, că este semnal de intrare în sală, dar dacă cumva rămân afară, se poate auzi în boxe.

Pe scaune erau cadourile de la sponsori, cel mai tare m-a impresionat trandafirul.

Ce bine că am ajuns mai devreme pentru că am reușit să mă bucur și de momentul de trucuri cu cărți de joc, cu un tânăr frumos, îmbrăcat în costum și papion, care ne-a menținut atenția pe cărți! Ne-am instalat împreună cu Anamaria, Bianca și Roxana în rândul 3, am socializat și ne-am bucurat de emoția momentului.

Bianca, Anamaria și cu mine
© TEDx Baia Mare

Am beneficiat și de apă bună și de cafea bună în pauze, iar speakerii erau în hol, în pauze, ceea ce mi s-a părut fain, pentru că aveam acces la ei.

Moderatorul evenimentului a fost Don Baxter, care s-a văzut sincer emoționat să facă asta.

Andreea Roșca a fost cea care a dat startul speakerilor care să se încadreze în cele 18 minute, vorbind despre Arta de a eșua.

Andreea Roșca,
©TEDx Baia Mare

Este fondator al ”The Vast&The Curious”, un proiect de interviuri care explorează strategia, principiile, deciziile și cultura internă din companiile construite de antreprenori români. Este co-autor al cărții „Cei care schimbă jocul”, prima și singura carte despre gândirea și deciziile antreprenorilor români care au construit companii remarcabile.

Organizează programul “Effectuation Way”, un program intensiv de deprindere a principiilor de gândire antreprenorială. Scrie despre toate acestea pe www.andreearosca.ro. Andreea este, de asemenea, co-fondator al Fundației Romanian Business Leaders. (sursa aici)

Andreea a deschis prin a ne aminti ce se întâmplă atunci când un copil învață să vorbească, cum stâlcește cuvintele, dându-ne exemplul fratelui ei, pentru că mama ei a păstrat caietul acestor cuvinte dulci. Tocmai această unicitate a felului în care vedem și pronunțăm lucrurile este mai apoi uniformizată atunci când intrăm în colectivitate, ca mai târziu când suntem la școală nu suntem recompensați pentru că greșim, ci pentru că avem răspunsul corect.

Iar când suntem la servici, primim laude pentru că ne încadrăm, nimeni nu zice: ”-Bravo, este în regulă, ai greșit, e ok!”

Învățăm că a greși=eșec
O bună parte din discursul Andreei, îl poți asculta aici.

Putem învăța cum să eșuăm?

1. Managementul așteptărilor-nu ceea ce se întâmplă este important, ci cum reacționăm la ceea ce ni se întâmplă.
2. Planificăm eșecul, incorporându-l în drumul nostru.

Cristian China Birta,
©TEDx Baia Mare

  

Cristian China Birta

Scrie de 12 ani pe blogul sau cristianchinabirta.ro. A publicat peste 13.000 de articole în acest timp. A organizat în cei 10 ani de activitate peste 300 de campanii cu şi pentru bloggeri. În acelaşi timp, a participat că blogger la peste 200 de campanii.

A ţinut peste 100 de cursuri de social media la solicitarea companiilor şi agenţiilor, fiind speaker la mai mult de 100 de evenimente în care subiectul principal a fost social media şi comunicarea digitală.

Din 2013 conduce agenţia de social media Kooperativa 2.0, specializată în acţiuni care implică bloggerii, cu peste 400 de campanii pentru bloggeri organizate. (sursa aici)

Ne-a împărtășit despre cum, prin puterea privirii cu rază scurtă de acțiune, (titlul prezentării lui) a reușit să o cucerească pe doamna lui.

Ne-a vorbit despre balaurii zilelor noastre și mă opresc strict la partea în care a scos în evidență pe ce sunt invidioși românii, într-o proporție destul de mare: 80%

• 75% pe stilul de viață al celorlalți
• 46% pe vacanțele celorlalți
• 21% pe hainele celorlalți
• 16% pe reușitele celorlalți
• 14% pe mașină
• 11% pe telefon
  O bună parte din discursul lui Chinezu îl găsești aici.

Ariana Zhao este născută în București cu toate calitățiile unei românce, dar aspectul unei asiatice, a învățat că prin muncă grea și onestă, orice este posibil. Aceste principii au declanșat un lung șir de evenimente care condus-o în prezent: premiată de NASA cu locul 1 la o competiție internațională intitulată Space Settlement, la categoria individual, cu proiectul “Osiris”, câștigătoare la competiția “Cupa Școlarilor Globali”, elevă harnică și voluntară în proiecte destinate copiilor nevoiași.

Ariana Zhao,
©TEDx Baia Mare

Pentru proiectul premiat de NASA, Ariana a muncit serios câteva luni de zile, timp în care s-a documentat despre protecția împotriva radiațiilor, sistemul închis de agricultură, gravitație artificială, etc. După o cercetare minuțioasă, care a durat câteva luni, Ariana Zhao a scris un eseu de aproximativ 100 de pagini, în care a explicat toate detaliile unei așezări durabile, cu un spațiu de habitat pentru 15.000 persoane.

Ariană Zhao: “Totul se leagă de un singur moment – o simplă decizie – fiindcă orice acțiune are un început și orice persoană are o poveste.” (sursa aici)

Discursul Arianei a fost în engleză și am reușit să stau de vorbă câteva minute cu ea. Este o tânără matură pentru vârsta ei, (dar hei, cine sunt eu să decid nivelul cuiva de maturitate, poate eu la 17 ani eram imatură pentru vârsta mea) și care mi-a spus, cu voce blândă: I really want to make my mom proud, my dad hasn’t been much around.

Antonio Eram a fost următorul speaker. Activează în eCommerce și mediul online de mai bine de 19 ani. A fondat compania Netopia mobilPay in 2005 și in prezent, aceasta se numără printre cei mai mari furnizori de plăți online și mobile. (sursa aici)

Peter Hurley,
© TEDx Baia Mare

Pe Peter Hurley l-am savurat din plin! Pe Peter am bucuria să îl știu de mai mulți ani, mai ales prin aprecierea tatălui meu, mereu fascinat de iubirea asta pe care el o simte față de noi, românii și față de țara noastră. Îl cunosc prin nebunia asta frumoasă a lui de a organiza Drumul lung spre Cimitirul Vesel, Satele Unite ale României și prin implicarea la cel mai frumos proiect care a pus în evidență sărbătoarea Marii Uniri: Maramureș Balloon Fiesta sau #festivalulbucuriei cum îi spune acum soția lui, Loredana Ionescu.

Pe Peter îl puteți vedea aici, am înregistrat live discursul lui (nu în totalitate) 

2 eroi are Peter:

1. Loredana Ionescu, soția lui, pentru că în anul centenarului a vrut să dobândească cetățenia română, dar a dobândit ceva mult mai bun: o cetățeancă română
2. Amilcar Săndulescu, fiul Ostașului Necunoscut al României Mari

Ștefan Dărăbuș,TEDx Baia Mare

Ștefan Dărăbuș este ”Director Regional pentru Europa Centrală și de Sud al organizației Hope and Homes for Children Marea Britanie. Crede că și copiii din orfelinate, sau cei lipsiți de familie, au dreptul să trăiască într-un mediu familial, pentru că nici un copil nu ar trebui să crească fără afecțiune, fără atașament și fără iubire. Cu echipa lui, a schimbat viețile a peste 50.000 dintre cei mai vulnerabili copii din România: i-a ajutat să rămână în familiile lor, i-a scos din mediile traumatizante ale orfelinatelor, i-a dus înapoi acasă, sau a sprijinit tinerii din orfelinate să poată deveni independenți.”(sursa aici)

Puterea lui ca binecuvântare:

1997-100.000 copii România era plină de instituții și case de copii

Astăzi-nici 7000 de copii nu mai sunt în astfel de centre.

România va fi prima țară din Europa, care nu va mai avea copii în instituții.

Puterea lui ca blestem: Copiii lui mari au crescut fără el. Cu copiii mai mici, Ștefan s-a străduit să recupereze ceea ce a pierdut cu copiii mai mari, realizând ce înseamnă munca în echipă, lăsând mai multe lucruri care pot fi făcute de echipa lui.

Dragoș Bucurenci, © TEDx Baia Mare

Dragoș Bucurenci: Despre „Efectul de domino al curajului de a te lăsa văzut”

Dragoș Bucurenci este consultant și trainer de comunicare, antreprenor și activist civic. A absolvit programul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) al Stanford Graduate School of Business și a fost consilierul de comunicare al Comisarului European pentru Politici Regionale.

Prin intermediul KHASTALIA, compania de consultanță în comunicare, training și executive coaching pe care a fondat-o, Dragoș a format peste două mii de manageri în public speaking, storytelling și comunicare interpersonală și a primit premiul “Cel Mai Bun Training al Anului” la Gala Business Edu din 2010.

Este certificat ca NLP Coach de Academy of Coaching and NLP și ca trainer autorizat al modelului Process Communication în România. Este doctorand în științele comunicării al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

A construit două ONG-uri de mediu, Salvaţi Delta şi MaiMultVerde, declanşând o campanie naţională care a reușit să schimbe atitudinea tinerilor faţă de voluntariat şi faţă de ecologie. În 2015, Dragoș s-a alăturat Fundației Hope and Homes for Children ca director de dezvoltare, coordonând activitățile de fundraising și comunicare ale organizației. (sursa aici)

Ceea ce o motivează pe Caroline Fernolend este dragostea față de patrimoniul unic al satelor și orașelor din Transilvania și dedicarea pentru prosperitatea comunităților rurale. Așadar, în ultimii 27 de ani, Caroline s-a implicat pentru păstrarea a ceea ce i-a fost transmis din generație în generație și pentru îmbunătățirea calității vieții oamenilor din comunitatea ei.

Ca director executiv și, de curand, președinte al Fundației Mihai Eminescu Trust (MET), împreună cu echipa sa foarte dedicată, Caroline a transformat MET,într-una dintre cele mai apreciate organizații neguvernamentale specializate în reabilitarea patrimoniului și dezvoltare rurală sustenabilă din România.

Până în prezent, Caroline și echipa fundației au inițiat si implementat în 18 de ani peste 1.200 de proiecte în peste 100 de sate din Transilvania. De asemenea, în 6 ani, împreună cu 8.100 de elevi, fundația a plantat peste 2 milioane de copaci în pădurile Transilvaniei prin programul Plant for the Planet/Planet 21, susținut de lanțul hotelier Accor Orbis.(sursa aici)

Tică Darie, © TEDx Baia Mare

La doar 26 de ani, Tică Darie este una dintre vocile puternice ale generaţiei tinere, un promotor al societăţii civile şi al uneia dintre cele mai fierbinţi cauze ale României: Roşia Montană.

Tică e din Suceava, dar locuiește în Roșia Montană, satul din Apuseni care a dat semnalul rezistenței naționale contemporane. A pedalat din Copenhaga până la Roșia Montană în 2012. A alergat maratoane, ultramaratoane, iar la 20 de ani a reușit performanța să străbată 101 km într-o singura zi. Apoi a traversat din nou Europa, de data aceasta pe o bicicletă tandem din Copenhaga la Roșia Montană, împreună cu Louisa Hoppe. În anul 2014, când topicul exploatării miniere din localitatea transilvăneană a fost mai fierbinte ca niciodată, Tică a realizat multe filmuleţe cu abuzurile ce se întâmplau la Roşia Montană, imagini care au ajuns virale şi au generat mișcări stradale.

Din septembrie 2013 s-a mutat la Roșia Montană, pentru a se implica în comunitate și pentru a contribui la dezvoltarea localității. A candidat la alegerile locale din Roșia Montană pentru funcția de primar situându-se pe locul 3 din 9 candidați. Este președintele unui centru local de cercetași și managerul magazinului online Made in Roșia Montană, un magazin cu produse de lâna, creat ca alternativă de lucru pentru femeile din comunitatea de la Roșia Montană. (sursa aici)

Cu siguranță voi fi și la ediția cu numărul 2!
Felicit organzatorii! Felicit participanții! Felicit speakerii!
Fiți buni cu voi,
Roxana 
13 decembrie 2018